
Când mă gândesc la unchiul Petre, mă întreb dacă și eu, la vârsta a treia, voi fi la fel. Călătoria lui prin viață n-a implicat prea mult interacțiunea cu sistemul financiar-bancar, iar acum, când primește pensia pe card, lucrurile se complică. Tehnologia îl încurcă și orice tranzacție digitală e un motiv de neliniște.
Toamna trecută am petrecut mai multe zile împreună, când m-a ajutat cu renovarea apartamentului. Contextul ne-a oferit timp pentru povești, iar una dintre ele mi-a captat atenția: preferă să nu depună deloc surplusul de bani în bancă. Îi este teamă… dacă se întâmplă ceva și rămâne fără ei?
Această teamă mi-a dat de gândit. De fapt, ea reflectă o lipsă profundă de încredere – nu doar în sistemul bancar, ci în tot ce înseamnă economie „modernă”, investiții, digitalizare. Am încercat să înțeleg mai bine de unde vine această reticență.
Am realizat că neîncrederea generației unchiului Petre nu este întâmplătoare, ci rezultatul unei combinații de factori care s-au acumulat în timp. Printre cei mai importanți se numără:
- Mentalitatea siguranței
Pentru mulți din generația lui, banii trebuie păstrați în locuri „vizibile și sigure” – cum ar fi sifonierul sau lada veche de sub pat. Orice legătură cu o instituție financiară este percepută ca fiind riscantă, necunoscută și, prin urmare, periculoasă.
- Experiențele negative din trecut
Unchiul Petre a auzit – și cunoscut – oameni care au pierdut economii importante în scheme financiare înșelătoare sau în investiții nerealiste. Aceste experiențe, chiar dacă nu i s-au întâmplat direct, au fost suficient de puternice încât să-i întărească convingerea că banii „nu se dau din mână”.
- Lipsa educației financiare
În multe familii, investițiile sunt percepute ca fiind rezervate celor bogați sau ca un fel de joc de noroc. Termeni precum „randament”, „portofoliu” sau „diversificare” nu fac parte din limbajul zilnic și pot părea intimidanți.
- Frica de pierdere
Chiar și atunci când li se prezintă oportunități cu potențial de câștig, mulți oameni preferă să evite riscul pierderii. Acest fenomen, cunoscut în psihologie și mai nou în finanțe comportamentale, drept aversiune la pierdere, explică de ce frica poate cântări mai mult decât speranța unui câștig.
- Neîncrederea în sistemul financiar
Crizele economice, falimentele unor bănci sau scandalurile din sectorul financiar au alimentat ideea că „mai bine țin eu banii munciti de mine, decât să-i las pe alții să se joace cu ei”.
Unchiul și-a construit, fără să știe, o mică fortăreață de neîncredere – un mecanism de supraviețuire, clădit pe experiență și instinct. Însă în exterior, lucrurile au evoluat. Astăzi, există reglementări clare care protejează investitorii și asigură transparența și integritatea piețelor financiare. Fondurile de investiții, spre exemplu, sunt supravegheate permanent de Autoritatea de Supraveghere Financiară din România – un cadru menit să ofere siguranță și încredere.
Încrederea este esențială pentru buna funcționare a sistemului financiar și pentru sănătatea economică a unei societăți. Atunci când lipsește, investițiile stagnează, iar resursele nu mai circulă. Fără încredere, capitalul rămâne ascuns, iar dezvoltarea încetinește.
Ce poți face pentru a-i ajuta pe cei mai în vârstă să înțeleagă mai bine relația lor cu banii:
- Vorbește-le pe limba lor. Evită jargonul financiar și explică în cuvinte simple ce înseamnă investițiile, ce presupune riscul și care sunt beneficiile. Folosește exemple din viața de zi cu zi.
- Fă pașii împreună cu ei. Ajută-i să verifice soldul contului pe telefon, să înțeleagă cum funcționează un fond de investiții sau cum pot economisi într-un mod mai eficient. Însoțește-i, nu le da doar sfaturi.
- Răspunde-le la întrebări fără judecată. Fiecare întrebare ascunde o teamă sau o nesiguranță. Dacă vrei să construiești încredere, răspunde cu răbdare și încurajare.
- Pune accent pe siguranță. Arată-le ce instituții reglementează piața financiară și cum pot verifica dacă o ofertă este legitimă. Încrederea crește când înțeleg că există reguli clare.
- Dă-le timp. Schimbarea mentalității nu vine peste noapte. Fiecare discuție este o cărămidă în construcția unei relații mai bune cu banii – și între generații.
În fond, întrebarea nu este doar de ce unchiul Petre refuză să investească, ci cât suntem dispuși să înțelegem trecutul ca să construim o relație mai sănătoasă cu viitorul.
Poate că nu toți părinții, unchii sau mătușile vor deveni investitori. Dar poate că, prin dialog și sprijin, vor reuși să-și recâștige încrederea într-un sistem care le-a lipsit în multe momente ale vieții. Poate că schimbarea începe nu cu cifre, ci cu empatie.
Tu cum ai început să ai încredere în sistemul financiar?
Și ce te-ar face să o pierzi?
Acesta este un material publicitar.
Află mai multe informații în limba română despre fondurile administrate de BRD Asset Management S.A.I. aici: https://www.brdam.ro/fonduri-de-investitii.
Citiți prospectul de emisiune și informaţiile-cheie destinate investitorilor, prevăzute la art. 98 din O.U.G. nr. 32/2012, înainte de a investi în aceste fonduri/această societate de investiţii, aceasta din urmă putând decide revocarea aranjamentelor pe care le-a făcut pentru distribuirea titlurilor de participare, ținând cont de cerințele de reglementare. Un rezumat al drepturilor investitorilor este disponibil în limba română pe site-ul societății în cadrul prospectelor fondurilor, precum și în agențiile distribuitorului BRD - Groupe Société Générale.